Feeds:
Articole
Comentarii

Cap. 2 Durere

 

     Edward P.O.V.

 

 Timpul trecea greu nu suportam sa stau nici macar doua secunde departe de Bella , iar un minut mi-se parea o eternitate .Cand in sfarsit blestematul de ceas a aratat ca trecuse un minut am deschis usa cu putere si m-am strecurat in casa .Nu se putea distnice nici cel mai mic zgomot ,ceea ce era dea dreptul ciudat.

  -Bella unde esti? Vocea mea devenise una disperata mie era pur si simplu frica ca ratiunea vietii mele putea sa dispara instantaneu.Dar ce motiv ar fi avut? Nu acest lucru nu putea fi adevarat, nu mi se putea intampla mie una ca asta.

 -Bella………………. Am cercetat fiecare coltisor al casei nu era de gasit cand in sfarsit un parfum m-a lovit din plin era mirosul Bellei.Trebuia sa il urmaresc ,trebuia sa aflu unde a plecat.I-m urmarit mirosul,iesi-se prin spate,fugi-se prin padure si apoi mirosul ei a disparut.Singura explicatie era ca traversase marea , ca eu sa nu ii pot lua urma.

   Atunci am simtit o durere infintia de parca lumea ar fi cazut peste mine , inima mea care era moarta de secole dar  parca acum incepuse sa pulseze.

  De ce ma- parasit?
  Ce motiv a avut?
  Cum a putut sa isi paraseasca chiar propria fiica?
  Nu s-a gandit la suferinta care ne-o provoaca tuturor?
  Aceste intrebari ma framntau cel mai tare,nu stiam cum sau de ce dar sigur avea ea un motiv logic care sa explice comportamneul ei atat de ciudat.Stiam ca si ei ii este la fel de greu ca si mie sa fim despartiti.

                                      ********

 

 

    -Unde e Bella? intreba-se Esme……

  Imi era asa de greu sa le raspund,cum sa le spun ca jumatate din familial lor era incomplete?Esme si Carisele care o iubea pe Bella ca pe o fiica; Emmet si Rosolie care o conderau ca o sora.

     -Bella……….a placeat.Nu am m-ai putu imi continui ideea vocea mea ,era sfasiata,era sparta in mii de bucatele ca orce parte din corpul meu.Ma simteam incomplete fara Bella,parca imi lipsea o parte din mine.

 Imediat pe fetele lor se puteau distinge sentimente precum durere sau suferinta,dar ceea mai indurerata persoana era Esme isi pierduse copii pentru ea toti erau la fel pe toti ii iubea la fel si si-ar fi dat orce ca ei sa poata ramne langa ea pentru totdeauna .

      -Dar de ce? Ce s-a intamplat?Rosolia a avut curajul sa rupa acea tacere apsatoare.

       -Nu stiu…. Dar presupun ca Alice are ceva de aface in toata acesta poveste.

     Imi era cel mai frica de reactia lui Rensmee cand o sa afle ca mama ei nu mai este,ca a plecat si ca nu stim care este adevaratul motiv.                 

 

Cap. 1.Biletul

Eram aproape de casuta acum si eu ma simteam nelinistita. Eram fericita ca mana lui

Edward era in a mea dar simteam si ca ar fi fost mai bine sa fiu aici singura. Sa rupa pagina si

sa o duca inapoi la Jasper era in lucru foarte ciudat pentru Alice. Simteam ca este un mesaj in

actiunea ei – unul pe cre nu il intelegeam deloc. Dar era cartea mea, asa ca mesajul era pentru

mine. Daca mesajul era pentru Edward nu ar fi luat o pagina din una din cartile lui…?

-Lasa-ma un minut, am spus si mi-am eliberat mana cand am ajuns in dreptul usii.

Fruntea lui s-a incruntat.

-Bella?

-Te rog? Un minut.

Nu am asteptat ca el sa raspunda. Am intrat pe usa, tragand-o in spatele meu. Am mers

direct la raftul cu carti. Urma lui Alice era proaspata – mai putin de o zi vechime.

Un foc pe care nu l-am facut eu ardea incet, dar fierbinte, in semineu. Am luat The Merchant of Venice din raft si am

deschis-o la pagna de inceput.

 Acolo, langa marginea zdrentuita a paginii rupte, sub cuvintele The Merchant of Venice de William Shakespeare era ceva scris un billet care imi era adresat mie:

  “Bella, stiu ca e greu ceea ce o sa iti  cer numai ca nu ai alta optiune daca intradevar o iubesti pe Renesmee v-a trebui a faci acest sacrificiu.Stiu ca atunic cand vei vedea acest billet te vei afla cu Edward,dar trebuie sa fugi cumva de el ,traverseaza marea ca sa iti piarda urma ,si ne intalnim pe partea cealalta.Arde cartea,suces!!

                                                              Alice Cullen “

  Eram de-a pururi socata,ce imi cerea Alice sa fac era de-a dreptu prostesc,stia ca nu pot sa stau departe de Edward fara sa sufar ,dar cu toate astea imi cerea acest lucru imposibil.Nici macar nu ii cunosteam cu adevrat  motivul pentru care ma supunea la o asemnea tortura.Dar vorbele ei mi-au atras atentia faptul ca spunea ca viata  lui Rensmee este in pericol ma facea sa fiu curioasa sa aflu  mai multe.

  Fara sa ma gandesc am dat drumul cartii in semineu ,am privit-o un pic cum arde ,i-ar dupaia m-am indreptat cu pasi rapizi spre usa din spate si am inceput sa fug cat de repede am putu.

  Stiam ca acest lucru il v-a dezamagi pe Edward mai ales pentru faptul ca nu i-ma dat nici-o expicatie,dar in momentul asta viata fiicei mele era mai presus de mine si chiar si de Edward pentru car as fi preferat sa mor decat sa nu il mai vad vrodata.In departare se auzeau pasi rapizi care cu siguranta

erau a lui Edward ,mi-am marit viteza si in scurt timp am ajuns pe tarmul marii.Am sarit fara sa ma gandesc si am inceput sa inot cu un ritm rapid.In scutrt timp nu se mai vedea nici o farama de uscat eram doar eu in mijlocul pustiului.Nu suportam singuratate imi aduceam chiar foarte bine aminte momentele in care Edward nu mai exista in viata mea dar in schimb erau prezente constant  amintirile trecutului.

   In m-ai putin de o doua ore am ajuns pe celalalt tarm.Eram chiar uimita cu cata usurinta am putut “fugi”,niciodata nu am crezut ca voi fi in stare s ail parasesc pe Edward chiar daca e temporar,dar frica de am pierde copilu m-a facut cuadevarat un vampire puterinic in adevaratul sens al cuvantului.

  Alice m-a intampinat cu o imbratisare calda ,stia cat sufar si cu siguranta cunostea si ea aceste sentiment.Jasper incerca sa ma linisteasca dar fara efect ,sentimentele care ma dominau erau pur si simplu mul mai puterinice.

  Alice a facut un pas in spate ingrijorata.

 -Bella, imi pare rau nu stii cat regret ca te supun la o asmenea trauma,dar cum ti-am spus si in billet e pentru binele lui Rnesmee.

-Alice ce imi ascunzi? Vocea mea devenise una suspicioasa o cunosteam foarte bine pe Alice si stiam ca pastreaza un secret.

-Acum nu mai e un secret,deoarece esti aici………..

-Poti te rog sa nu ma mai chinui…..

-Offf………bn si imi placea asa de mult jocul asta de cuvinte dar ma rg fiecare lucru are si un final nu?
-Alice !!!Vocea mea devenise din una calma intr-una cu adevarat furioasa.

-Deci adevaratul motiv pentru care tu te afli aici este acela ca noi o sa facem o calatori in jurul lumii.Trebuie sa gasim o finta care este ca Rensmee pe jumatate vampire sip e jumatate om.Trebuie sa aducem un argument pentru ca Volturi sa is idea seama ca Renesmee nu reprezinta un periciol pentru lumea vampirilor.

-O sa fie dificil………..

-Nici nu am zis ca o sa fie usor…….nu?………

 

Hello!!

Eu sunt Andrea,si sper sa va placa povestea scrisa de mine.